Consecintele abuzurilor in sportul de performanta

ProSport a discutat cu un psiholog specializat în domeniul sportiv pentru a afla consecinţele pe care Andrada Surdeanu, jucătoarea de tenis în vârstă de 16 ani bătută la finalul unui meci de tatăl său, le va înfrunta în cariera, dar şi pentru a găsi explicaţii pentru faptul că fata i-a luat constant apărarea figurii paterne.
O săptămână. Atât a stat Lucian Surdeanu în detenţie în Israel, după ce şi-a lovit fata pe terenul de tenis, la finalul unui meci pe care Andrada l-a pierdut. Două palme mai târziu şi 300 de euro amendă, cel care îi este şi antrenor se va întoarce în ţară. Fost pilot de avioane, Lucian Surdeanu a avut suport chiar în cea pe care a lovit-o: „Recunosc că m-a lovit. Şi ce? M-a lovit pentru că meritam. Vă spun eu: niciun părinte nu şi-ar dori să nu primească respect după atâtea sacrificii şi eforturi pentru copilul său. Asta am făcut eu, m-am comportat iresponsabil şi tatăl meu a avut un moment de rătăcire pe care orice părinte sunt sigură că l-ar fi avut. M-am speriat, recunosc, dar ştiu că regretă ce a făcut şi că mă iubeşte la fel de mult cât îl iubesc eu”, şoca fata pe contul personal, confirmând ştirea care marţi a fost în centrul atenţiei presei sportive şi nu numai.

ProSport l-a contactat pe Andreas Hniatiuc, un cunoscut psiholog în domeniul sportiv, pentru a discuta despre cazul care, încă o dată, a pus România pe harta sportului internaţional la capitolul „Aşa nu se face”.

„În general, orice incident sau experienţă de viaţă care perturbă echilibrul sportivului, va duce la scăderea randamentului acestuia. Performanţa sportivă este consecinţa unui cumul de factori care favorizează atingerea acesteia. Atunci când atenţia şi interesul sportivului sunt distrase de la obiectivul performanţelor sale, este normal ca acestea din urmă să înregistreze un regres. Sportivul trebuie să fie focusat în totalitate asupra obiectivelor sale şi să fie motivat să le atingă. În plus, un astfel de incident nefericit, nu face altceva decât să sporească neîncrederea sportivului în resursele sale, instalându-se teama de a nu greşi sau de a nu-i dezamăgi pe ceilalţi, stări emoţionale care conduc la apariţia eşecului”, este de părere Andreas Hniatiuc, la serviciile căruia au apelat numeroşi sportivi de-a lungul timpului.

„Cazurile abuzurilor fizice sau verbale de pe terenurile de sport sunt o practică frecvent întâlnită”

Acesta a continuat să explice probabil cel mai controversat subiect din lumea sportivă, cel în care părinţii şi antrenorii pun mai presus de orice performanţa, în dauna sportivului, făcând din acesta un simplu obiect pentru a-şi atinge propriul scop şi vis: „Performanţele sportive, indiferent de ramura sportivă practicată, au la bază nevoia de succes şi plăcerea de practica acel sport. De multe ori, întâlnim cazuri când nevoia de succes a sportivului este raţionalizată în funcţie de nevoile părinţilor sau ale antrenorilor. Atunci performanţa se transformă într-o presiune pentru sportivul respectiv, acesta îşi pierde interesul şi plăcerea pentru antrenamente şi competiţii, se confruntă frecvent cu momente de blocaj emoţional, iar motivaţia primordială a acţiunilor se limitează la nevoia de a-şi mulţumi părinţii sau antrenorii.

Aceştia din urmă consideră că elevul, respectiv copilul în cauză, are obligativitatea de a performa, neconcepând un alt drum decât cel al succesului în domeniul sportului de performanţă. Din nefericire, cazurile abuzurilor fizice sau verbale din preajma sau de pe terenurile de sport, în România, sunt o practică destul de frecvent întâlnită, care nu face altceva decât să îndepărteze atât copiii de sport, cât şi publicul consumator de spectacol sportiv”.

„Astfel de gesturi pot însoţi individul dincolo de sport, extinzându-se de-a lungul întregii vieţii”

Psihologul atrage atenţia asupra viitorului Andradei, care va fi încercată de sentimente mixte în următoarele competiţii, dar şi în viaţa de zi cu zi, în afara terenului de joc. Era una dintre cele mai promiţătoare junioare de tenis, fiind des comparată cu Simona Halep: „Şi mai grav, din perspectiva consecinţelor în plan emoţional, astfel de gesturi pot însoţi individul, dincolo de cadrul sportului de performanţă, extinzându-se de-a lungul întregii vieţi. Sentimente precum frustrarea, ruşinea, neîncrederea sau teama au la bază astfel de experienţe nefericite de viaţă şi pot afecta negativ randamentul şi comportamentul persoanei respective”, a conchis Andreas Hniatiuc pentru ProSport.

 

Material publicat in ProSport