Interviul saptamanii cu Ciprian Pruna

Ciprian Pruna se identifica cu sportul de performanta atat prin activitatea desfasurata ca atlet, cat si  prin munca depusa ca preparator fizic. Ca sportiv a obtinut rezultate notabile la nivel de seniori, fiind multiplu campion national la 100 m sprint, 200 m sprint si 4×100 m stafeta. Ca preparator fizic s-a ocupat de formarea si instruirea fotbalistilor de la Sportul Studentesc si Steaua, in prezent desfasurandu-si activitatea in cadrul clubului Viitorul Constanta. Sub indrumarea si atenta observatie a acestuia, jucatorii Viitorului, in ciuda varstei  fragede, la debutul in prima liga, au atins parametrii de performanta care sa le permita sa faca fata oricarei provocari. 

Care este rolul si statutul unui preparator fizic in cadrul unei echipe de fotbal?

Rolul preparatorului este foarte important in cadrul unei echipe de fotbal intru cat acesta este cel care se ocupa de partea de pregatire fizica specifica a fotbalistilor. Acesta are rolul de suport pentru staful tehnic in vederea stabilirii tipului de efort in care se incadreaza pregatirea fizica. Munca unui preparator incepe in procesul evaluare a sportivilor si intervine  apoi in procesul de instruire. Implicarea unui preparator este prezenta in stabilirea tipului de efort specific, cu mingea, in stabilirea tipului de efort implicat in anumite exercitii, incadrarea exercitiilor de lucru intr-o categorie de efort, fie din punct de vedere colectiv, fie din punct de vedere individual, in stabilirea pregatirii in macro, mezo, microcicluri si a planului de antrenament. Pozitia unui preparator in cadrul unui club de fotbal se regaseste undeva intre staful tehnic si cel medical. Preparatorul este cel care culege informatii de natura medicala, le interpreteaza in raport cu resursele sportivului si le prelucreaza prin metode specifice de antrenament.

Cum intervine un preparator in procesul de refacere dupa efort?

Prin metode specifice de antrenament, stretching, exercitii posturale si exercitii specifice de o anumita intensitate si prin recomandari privind metodele auxiliare, precum bazinul, masajul sau sauna.

Ce diferente semnificative sunt intre pregatirea fizica specifica fotbalului si cea specifica altor discipline sportive.

In primul rand trebuie facuta diferenta intre pregatirea fizica specifica sporturilor individuale si cea specifica sporturilor colective. In ultima perioada, in cadrul echipelor de fotbal se pune accentulul pe pregatirea pregatirea fizica specifica individului. Pornind de la consideratii de ordin dividual, stabilim programe de pregatire individuale si abia apoi le integram in programe de pregatire colective. Formarea unui sportiv trebuie sa porneasca de la calitatile motrice de baza ale individului respectiv si abia apoi el este integrat intr un program individualizat pentru nevoile jucatorului respectiv pentru a dezvoilta acele calitati la care este deficitar. Dupa atingerea unor parametrii de competitie jucatorul poate fi integrat in competitia  respectiva.

Ce probleme poate identifica sau anticipa un preparator fizic in cadrul unei echipe de fotbal?

Preparatorul  evalueaza nivelul de pregatire general al unei echipe si identifica eventualele sincope ale formei fizice aparute in timpul competitiei, atat la nivelul echipei, cat si la nivel individual. De asemenea, in colaborare cu staful medical, poate indentifica si interveni in anumite probleme care tin de potentialul anumitor jucatori din cadrul echipei.

Care este modul in care preparatorul fizic conlucreaza cu psihologul sportiv in cadrul unei echipe de fotbal in vederea optimizarii randamentului sportivilor?

Avand in vedere faptul ca antrenamentul trebuie cuantificat atat fizic cat si mental, relatia dintre cei doi trebuie sa se bazeze pe o buna informare cu privire la parametrii sportivilor care fac obiectul muncii lor. Dincolo de asta psihologul trebuie sa ofere informatii cu privire la profilul jucatorilor, gradul lor de toleranta la situatii limta, sa ii consilieze in momentele grele, in care acestia manifesta tendinta de abandon si sa ajute la mobilizarea jucatorilor in vederea depasirii obstacolelor de moment.

Care ar fi diferenta intre scoala italiana si cea din Romania? Ce perspective are un preparator roman aflat la inceput de drum?

Din nefericire, in Romania nu a existat preocupare pentru formarea unei scoli de preparatori fizici.  Au existat cateva tentative, dar din pacate, cei care au inceput cariera de preparator, au “plecat” spre partea de antrenorat. La nivel de metode, in  Romania, partea de pregatire fizica se bazeaza pe metode traditionale care implica volum si repetitii numoroase, in timp ce scoala italiana a adus metode noi, atat in procesul de evaluare, cat si in cel de instruire. Singura problema a unui preparator aflat la inceput de drum este legata de integrarea acestuia intr-un staf tehnic competitiv. Este important ca acesta sa fie si sa se simta valorizat din punct de vedere profesional. Dincolo de acest aspect, interesul si preocuparea preparatorului sunt cele care ii asigura acestuia succesul in acest domeniu.

Care este secretul unei vieti active in domeniul sportului de performanta? 

In  primul rand, mentalitatea sportivului este cea care ii seteaza acestuia limitele din punct de vedere al performantelor sportive. Aici includem mentalitatea sportivului legata de antrenament, odihna, alimentatie, refacere si viata extrasportiva.  Unul din cele mai importante principii care asigura o viata sportiva de lunga durata este acela de a avea continuitate in antrenament si in competitie.

Cum te-ai defini din punct de vedere profesional?

Serios, disciplinat si tenace!

Care ar fi profilul jucatorului roman?

In general, specific societatii noastre, jucatorul roman este tentat sa munceasca cat mai putin, sa scurteze distantele si sa abandoneze repede, dar cu toate acestea am avut ocazia de a lucra cu jucatori care au stiut ce vor de la viata si nu s-au lasat acaparati de micile trucuri care le-ar fi putut bloca drumul spre performanta.

De ce crezi ca jucatorul roman intampina dificultati de adaptare in momentul cand se transfera la o echipa de afara?

In primul rand din cauza unei mentalitati paguboase, care il impiedica sa evolueze atat din punct de vedere sportiv, cat si din punct de vedere social. In al doilea rand, nivelul competitional dintr-un campionat puternic poate fi un impediment in calea adaptarii. Trebuie tinut cont atat de volumul de munca, cat  si de intensitatea efortului. Intr-un campionat precum cel al Spaniei sau al Angliei, unde se desfasoara un numar mult mai mare de meciuri, jucatorul roman, poate avea probleme de sustinere a volumului respectiv de munca.

Ce recomandare ai pentru sportivii romani pentru a reusi in plan competitional?

Seriozitate, munca, disciplina si incredere!