Psihologia sportului. Drumul spre viitor.

Dragi prieteni,

Va oferim editorialul lui Catalin Anghel, antrenorul Viitorului Constanta, publicat in premiera in revista Ilfov Sport.

Daca m-ati fi rugat sa scriu aceste randuri in urma cu trei ani, cu siguranta cele scrise atunci nu ar fi coincis cu cele scrise in momentul de fata. Si asta nu pentru ca nu as fi stiut care ar trebui sa fie drumul spre succes pentru un antrenor in Romania, ci pentru ca nu mi-am imaginat ca toate aceste lucruri se pot intampla atat de repede. In tot acest context ceea ce a contat cel mai mult a fost dorinta de a reusi si sprijinul celor din jur. 

Din momentul in care am agatat ghetele in cui mi-am propus sa reusesc mai multe ca antrenor decat ca jucator. Am realizat ca as putea sa fac mult mai multe lucruri pentru fotbal si ca din diferite motive, nu am obtinut tot ceea ce mi-ar fi placut sa obtin atunci cand eram jucator. Dar oricat de mult mi-as fi dorit sa-mi fac un nume ca antrenor, probabil ca nu as fi reusit daca nu as fi gasit contextul potrivit, iar acest context s-a numit Viitorul Constanta. Aici am inceput munca, de jos, de la nivelul diviziei C, dupa cateva etape scurte in care am fost antrenor secund la FC National si la Portul Constanta.

Viitorul a adus in viata mea acel echilibru de care are nevoie orice antrenor tanar, aflat la inceput de drum. Aici am invatat din mers, am avut libertatea de a pune in practica idei si principii de lucru, am avut sansa de a avea stabilitate si liniste, atat din punct de vedere profesional, cat si din punct de vedere financiar, bucurandu-ma de sprijinul tuturor celor implicati in bunul mers al echipei. In plus, ca antrenor, am avut in permanenta la dispozitie conditiile materiale necesare organizarii programului echipei, facand astfel ca tot timpul si energia mea sa fie orientata numai catre fotbal.

Daca m-ati intreba care ar fi reteta succesului pentru un antrenor de fotbal, as mentiona trei aspecte: munca, echilibru si profesionalism. Antrenorul trebuie sa fie indragostit de munca lui, sa ii placa sa lucreze cu oamenii, sa beneficieze de un staf competitiv, sa stie sa vorbeasca cu oamenii, sa stie sa asculte si sa ii responsabilizeze pe cei de langa el, acestea fiind doar cateva dintre calitatile pe care antrenorul de azi trebuie sa le aiba pentru a reusi. Toate presupun munca si porfesionalism. De cand ma trezesc pana adorm ma gandesc la fotbal, pentru ca fotbalul este cel care imi poate oferi totul. Dupa multe nopti nedormite, multe doze de tutun si cafea, mii de secvente sau meciuri vizionate, mii de ore petrecute in sala de sedinta si pe teren, stiam ca va veni si ziua in care voi simti ce inseamna cu adevatat sa fii antrenorul unei echipe de prima liga. Am avut rabdare si am urcat de jos, de la nivelul diviziei C, am parcus o scurta perioada la nivelul diviziei B, pentru ca azi sa pot spune, cu mandrie, ca antrenez una dintre cele mai bune echipe din tara. Dar toate aceste n-ar fi fost de ajuns daca nu as fi avut in spate o conducere serioasa, un patron cu viziune si rabdare, care nu a pus presiunea rezultatelor pe primul loc, un staf competitiv si un grup de jucatori atent selectati pentru inalta performanta.

Sentimentul de siguranta in momentele dificile este esential pentru un antrenor aflat la inceput de drum pentru ca asta ii da linistea si curajul de a merge mai departe. Aici am simtit in permanenta confortul de a lucra si pregati in liniste echipa, nesimtindu-ma amenintat de eventualele esecuri, ceea ce m-a ajutat sa pot construi alaturi de staful tehnic, un grup unit, care iubeste si respecta fotbalul. Impreuna am invatat cum sa formam o echipa, am invatat sa ne respectam, am invatat sa lucram impreuna si sa proiectam rezultatele muncii noastre in viitor.

Pe scurt, cam acesta ar fi drumul pe care ar trebuie sa il parcurga orice antrenor pentru a ajunge la portile performantei. Doar asa putem creste nivelul fotbalului romanesc, iar viitorul fotbalului este viitorul nostru!

 

Cu drag,

Catalin Anghel