“ In viata, joaca teatru numai acei care n-au niciun rol ”
Tulburarea de Personalitate Histrionica este caracterizata printr-un tipar comportamental stabil de cautare a atentiei si o
Personalitatea histrionica este relativ usor de recunoscut. Foloseste in mod constant aspectul fizic si
Viata personala. Acest tip de personalitate stabileste si mentine cu dificultate relatii de prietenie datorita egocentrismului si lipsei de empatie pentru ceilalti, orgoliului personal si sentimentelor usor de ranit, precum si din nevoia continua de apreciere si atentie. Stilul interpersonal provocator sexual limiteaza relationarea mai ales cu persoanele de acelasi sex, deoarecea acest tip de comportament este perceput de cealalta persoana ca un pericol si o amenintare pentru propria relatie de cuplu.
Viata de cuplu. Datorita lipsei de implicare autentice persoanele cu tulburare de personalitate histrionica au dificultati in atingerea intimitatii
Viata profesionala. Rutina, lipsa noutatii si a relationarii reprezinta pentru histrionici cadrul profesional cel mai inadecvat. Nevoia de atentie, intoleranta fata de frustrare, comportamentul seducator provoaca de multe ori inadaptare si conflicte la locul de munca. Din acesta perspectiva, personalitatile histrionice aleg profesii in care se pot exprima fara a avea un cadru strict, in care exista noutate si posibilitatea de a interactiona cu multi oameni.
Cauzele si raspandirea Tulburarii de Personalitate Histrionice
Ca si alte tulburari de personalitate, debutul acestei tulburari este situat la varsta adulta tanara, insa primele manifestari apar inca din adolescenta. Cei mai multi specialisti explica aceasta tulburare folosind un model bio-psiho-social de cauzalitate. Acest model sugereaza
Legaturi si asemanari
Tulburarea de Personalitate Borderline prezinta elemente comune tulburarii histrionice (cautarea atentiei, comportamente manipulative, schimbarea rapida a emotiilor), dar se distinge de aceasta prin autodistructivitate, intreruperi coleroase ale unor relatii stranse si sentimente cornice de insatisfactie profunda si de perturbare a identitatii.
Persoanele cu Tulburare de Personalitate Antisociala si tulburare de personalitate histrionica au in comun tendinta de a fi impulsivi,
Tulburarea de Personalitate Narcisistica. Desi tulburarea de personalitate narcisistica poate fi, de asemenea caracterizata prin nevoia de atentie din partea celorlalti, aceasta vrea de regula sa fie laudata pentru „superioritatea” ei si isi doreste un statut de “VIP”, pe cand persoanele cu tulburare de personalitate histrionica doresc sa fie vazute ca fragile si dependente, pentru ca aceste comportamente le sunt utile pentru a atrage atentia.
Tulburarea de Personalitate Dependenta. In tulburarea de personalitate dependenta, persoana este excesiv de dependenta de altii pentru lauda si indrumare, nevoie de sprijin si teama de a fi abandonat sau parasit, dar lipsesc elementele emotionale exagerate, stridente ale tulburarii de personalitate histrionice.
Tratamentul Tulburarii de Personalitate Histrionica
Principalul mijloc de tratament pentru tulburare de personalitate histrionica este psihoterapia. Programul terapeutic este foarte
Interventia terapeutica poate fi dificila si datorita faptului ca aceasta tulburare de personalitate apare frecvent asociata si cu alte tulburari: Tulburarile de somatizare si de conversie, Tulburarile depresive
Principalele obiective urmarite in psihoterapia tulburarii de personalitate histrionice:
Tulburarea de personalitate histrionica nu afecteaza de obicei capacitatea persoanei de a functiona in mod adecvat profesional si social. Problemele cele mai importante apar in sfera personala, a vietii de relatie, acolo unde este necesara o implicare emotionala autentica si profunda. Personalitatea histrionica nu are constiinta clara a propriilor sale sentimente si din aceasta perspectiva un obiectiv important al terapiei este cel legat de clarificarea acestora si orientarea spre comportamente mature si adaptative. De asemenea, interventia terapeutica isi propune sa dezvolte noi mecanisme de reactie in situatii de frustrare, pierdere sau esec.
Psiholog Ionut Ghiugan