Topul frustrarilor la romani

Topul frustrărilor la români! Nu apreciem adevăratele valori şi ne interesează doar aparenţele
Ani de-a rândul românilor le-a fost interzis să consume atât cât şi-ar fi dorit sau atât cât şi-ar fi permis din punct de vedere financiar. Toate aceste restricţii, perpetuate în timp, le-au trezit sentimentul de frustrare. Astfel, comportamente precum risipa, excesul, dorinţa de a ieşi în evidenţă, snobismul sau aroganţa, afişate sub forma unor complexe de superioritate, nu reprezintă altceva decât refularea unor sentimente de inferioritate, cumulate în timp, precum neliniştea, confuzia, nesiguranţa, ruşinea sau neîmplinirea.

1. Complexul financiar

Deşi contextul financiar actual la nivel global favorizează apariţia unor astfel de temeri generale, în cazul românilor acestea au o manifestare aparte. Aceştia sunt frământaţi în permanenţă de iminenta pierdere a jobului, de faptul că nu-şi vor găsi serviciul dorit, că nu vor dispune de resursele financiare pentru acoperirea bugetului lunar sau că viitorul poate fi mai sumbru decât prezentul. La baza unui astfel de comportament spontan şi inconştient stă tendinţa de a risipi, de a face excese, de a cheltui oricât, oricând pentru satisfacerea propriilor capricii cu care românii erau obişnuiti până de curând. Or schimbarea contextului economic ne pune în dificultatea de a fi nevoiţi să ne readaptăm la restricţii şi reţineri. Este ca o întoarcere în timp de care am tot fugit în ultima vreme, refuzând să mai privim în urmă.
De asemenea, un alt substrat psihologic al unui astfel de comportament l-ar putea reprezenta goana permanentă a românului după o „viaţă mai bună” în competiţia cu „occidentalul” şi faptul că mereu am vrut să dovedim că avem capacitatea de a ajunge la nivelul altora.

2. Problemele sexuale

Investigarea unei astfel de realităţi se bazează pe studii dezvoltate de diverse fundaţii, asociaţii sau institute. Toate acestea, din nefericire, se bazează, mai degrabă, pe declaraţii şi nu pe observaţii şi fapte ceea ce oferă o marjă de eroare considerabilă întrucât atunci când vine vorba de autodezvăluirea performanţelor sexuale, de cele mai multe ori oamenii manifestă tendinţa de a se supraestima, punându-se într-o lumină cât mai favorabilă. Chiar şi în aceste condiţii, studiile indică faptul că în România 39% dintre bărbaţii de peste 35 de ani se confruntă cu probleme erectile. Aceste frustrări îmbracă două aspecte: cel legat de performanţele sexuale şi cel legat de stima de sine (de aspectul fizic, de încrederea în resursele proprii, comportamentul de tip seductiv).
În cazul domnilor, frustrările majore sunt strâns legate de performanţele sexuale. În cazul doamnelor, frustrările sexuale au un substrat psihologic mai profund ce ţine de relaţia dintre stima de sine, dorinţe, pulsiuni, nevoi şi performanţele sexuale.

3. Sindromul auto şi tehnologia

Un alt capitol în care românii îşi etalează frustrările îl reprezintă piaţa auto şi domeniul tehnologiei.
În România găseşti cea mai mare densitate de maşini luxoase din Europa Centrală şi de Est, în ciuda faptului că dintr-o analiză atentă a statutului socio-financiar nu ar trebui să reiasă acest aspect. Românii sunt dispuşi să facă economii şi sacrificii pentru o maşină de ultimă oră. Dotările interioare de lux reprezintă şi ele un atribut obligatoriu al automobilului personal. În mod paradoxal, pentru român, maşina reprezintă un mijloc de expunere publică a statutului financiar de care posesorul se bucură.

4. Sindromul shopping şi călătoriile

Având în spate contextul politico-economic care decenii întregi nu ne-a oferit decât constrângeri, cenzură şi privaţiune, în care românii nu au beneficiat de posibilitatea de a vedea lumea dincolo de graniţele ţării, în prezent aceştia preferă să muncească tot anul pentru a strânge sumele necesare cuceririi de noi destinaţii, de preferinţă cât mai exotice.
Vacanţele şi sesiunile de shopping organizat în alte capitale europene şi nu numai reprezintă un mod plăcut de a ne petrece timpul, un mod util de a îmbina nevoia de a ieşi în lume cu dorinţa de a avea acces la diverse lucruri sau experienţe care mult timp ne-au fost inaccesibile, dar, în acelaşi timp, este cadrul perfect pentru a ne expune frustrările şi neajunsurile cu care ne luptăm.

5. Teama de bătrâneţe

Dacă la nord-americani, britanici, olandezi sau germani, de exemplu, cei ajunşi la vârsta bătrâneţii preferă să-şi pună lucrurile într-o rulotă şi să îşi petreacă timpul călătorind sau vizitându-şi prietenii sau rudele, dacă grecii, italienii şi celelalte popoare mediteraneene preferă călătoriile pe mare, departe de stresul cotidian, românii abordează o atitudine de izolare, apăsaţi de griji şi lipsuri.

De cele mai multe ori, victime ale unui sistem mult prea sălbatic pentru a putea răzbi, ultima parte a vieţii îi găseşte pe români, trişti, măcinaţi de griji şi neajunsuri şi incapabili să dea culoare ultimilor ani din viaţă.

Tocmai aceste probleme specifice vârstei îi fac pe români să trăiască în permanenţă cu teama de singurătate, de bătrâneţe, de moarte. În România, bătrâneţea este asociată cu singurătatea, cu neputinţa şi cu moartea.