Atacul de panica
0Ce este atacul de panica?
In viata de zi cu zi, aproape toata lumea trece prin momente de ingrijorare. Insa, in cazul atacului de panica, persoana resimte niveluri atat de ridicate de ingrijorare/teama/anxietate, incat poate simti ca imediat ar putea avea un atac de cord, ca va innebuni sau isi va pierde controlul.
Caracteristica esentiala a atacului de panica o reprezinta aparitia brusca a unor simptome anxioase, de mare intensitate, cu o componenta fiziologica puternica, spectaculoasa, fara ca persoana in cauza sa poata identifica o cauza declansatoare evidenta.
Intr-un atac de panica puteti resimti simptome fizice cum ar fi: probleme de respiratie, furnicaturi, tiuit in urechi, tremor, senzatia de sufocare, lesin, dureri de piept, transpiratie sau palpitatii. Ar trebui sa va faceti un consult medical ca sa eliminati orice cauza medicala posibila a acestor simptome, cum ar fi hipertiroidism, dependenta de cofeina, prolaps al valvei mitrale etc. Un atac de panica poate declansa simptome specifice bolilor mentionate anterior.
In cazul in care persoana traieste atacuri de panica recurente, neasteptate, se teme sa nu aiba noi atacuri sau se teme de semnificatia acestora si ca urmare, isi modifica semnificativ comportamentul. In asemenea cazuri, se poate da diagnosticul de „atac de panica”.
Care sunt cauzele atacului de panica?
Multe situatii care pot declansa atacuri de panica au fost periculoase la inceputurile evolutiei umane. De exemplu: in spatii deschise, persoana este mai expusa atacului animalelor de prada, spatiile publice ii puteau expune pe stramosii nostri la contacte cu straini periculosi. Multe dintre fricile specifice atacului de panica sunt reminiscente ale unor frici instinctive si adaptative timpurii. Alte situatii care au reprezentata un pericol in trecutul nostru ca specie, se mentin si in prezent ca situatii cu un potential de risc. Blocarea individului intr-un tunel poate duce la sufocare sau la lesin, inaltimile pot fi periculoase, etc.
Cercetariile au demonstrate ca in decursul unui an, 30 ‑ 40% din populatia generala va experientia un atac de panica. Cu toate acestea, majoritatea acestor persoane nu vor interpreta atacul lor de panica ca fiind un pericol catastrofal si prin aceasta interpretare, ei nu vor ajunge sa dezvolte tulburarea de atac de panica.
Initial, atacul de panica este activat de situatii stresante, cum ar fi iesirea din casa, conflicte maritale/conjugale, interventii chirurgicale, responsabilitati noi sau diverse boli. Aceste senzatii de activare fiziologica (dificultati de respirare, transpiratie, palpitatii, ameteli, etc.) sunt interpretate gresit ca fiind semnele unui pericol catastrofal. De exemplu, persoana poate sa se concentreze asupra cresterii pulsului cardiac si sa ajunga la concluzia ca va avea pe loc un atac de cord. Ca urmare, persoana devine hipervigilenta si incepe sa se concentreze exclusiv asupra reactiilor fizice, ceea ce are ca rezultat cresterea activarii fizice si ingrijorare accentuata. Atacul de panica complet poate fi cauzat de niveluri ridicate de activare si interpretari eronate.
In consecinta, persoana dezvolta teama ca atacul de panica se va repeat (anxietate de anticipare) si incepe sa evite si sitematic situatiile care pot induce asemenea anxietati. Acest mod de a gestiona anxietatea, teama, prin evitare sau evadare, mentine si intensifica problema si in loc sa o rezolve, determina noi complicatii, cum ar fi dezvoltarea agorafobiei.
Sentimentul acut de lipsa de control si de imposibilitate de a gestiona aceste situatii, afecteaza in mod dramatic calitatea vietii si modul normal de functionare. Multe dintre aceste persoane devin atat de anxioase si depresive incat recurg la consumul de alcool sau auto-administrarea de medicamente.
Miturile cele mai frecvente despre atacul de panica
Din nefericire exista numeroase mituri si credinte false legate de aceasta problema de natura psihologica. In mod eronat, unele persoane cred ca tulburarea de panica este rezultatul unor probleme psihice profunde. Desigur, oricine, cu sau fara atacuri de panica, poate avea probleme psihice serioase, dar tulburarea de panica nu este in mod neaparat legata de probleme psihice profunde.
Multe persoane cu atac de panica sau agorafobie au deseori convingeri nerealiste despre anxietate. De exemplu: „Toate fricile sunt daunatoare” si „Trebuie sa scap imediat de fricile mele”. Altii isi interpreteaza eronat anxietatea ca fiind semnul unei boli severe. Alte persoane cred ca, de vreme ce au atac de panica de mai multi ani, iar lucrurile nu s-au rezolvat cu trecerea timpului, situatia lor nu se va imbunatati niciodata.
Atacul de panica poate fi tratat eficient prin psihoterapie cu sau fara tratament medicamentos.
Tratamentul medicamentos in cazul atacului de panica
Tratamentul medicamentos in cazul atacului de panica faciliteaza reducerea nivelului de
activare, insa dupa intreruperea lui, pacientul poate experimenta din nou simptomele atacului de panica si in consecinta este recomandat in tratamentul atacului de panica combinarea acestuia cu interventia psihoterapeutica.
