Fobia.Frica cu obiect.

Fobia.Frica cu obiect – Cauze si simptome

Ce este Fobia?
In literatura de specialitate sunt descrise trei tipuri principale de fobie:

• Fobii simple, specifice (teama de paianjeni, serpi,frica de zbor,etc.)
• Fobiile sociale (teama de incompetenta sociale, frica de a sustine un discurs in fata unui public,teama de a intalni noi persoane, etc.)
• Agorafobia. Teama de o situatie dificila sau jenanta din care nu poti scapa (de obicei, legata de atacuri de panica sau de anxietate foarte intensa).

 

Fobia specifica este frica resimtita la confruntarea cu un obiect, animal sau situatie particulara/specifica. In acest context, teama este suficient de intensa si produce un disconfort semnificativ. Fricile si fobiile sunt fenomene foarte frecvente. In evaluarile recente, peste 60% dintre persoanele studiate au mentionat ca le este frica de o situatie sau obiect.

Obiectele/situatiile care provoaca cel mai frecvent temeri sunt: insectele, soarecii, serpii, liliecii, inaltimile, apa, transportul in public, furtunile, spatiile inchise, tunelurile si podurile. Multe persoane au relatat ca le este teama de mai multe lucruri pe care le si evita. De fapt, peste 11% dintre cazuri au putut fi diagnosticate cu fobie specifica.

Cand punem diagnosticul de fobie specifica?

• Atunci cand fricile, temerile sunt persistente si asociate cu nivele ridicate de anxietate, disconfort si stres
• Cand persoana in cauza, desi este constienta de faptul ca fricile pe care le traieste sunt excesive si ireale, evita sau doreste sa evite anumite situatii
• Nivelul de teama resimtit produce stres intens si disfunctii in viata zilnica a persoanei

Care sunt cauzele fobiei specifice?

Fobia specifica poate avea mai multe cauze:

• Mostenirea biologica. Oamenii dezvolta fobii legate de anumite obiecte, animale sau situatii care, in timpuri stravechi, au fost primejdioase. De exemplu, insectele,soarecii, serpii, alte animale, inaltimile, strainii, podurile si apa puteau fi periculoase pentru stramosii nostri. In trecutul nostru, aceste frici erau foarte utile si aveau valoare adaptativa ridicata. Persoanele echipate cu asemenea frici erau mai bine pregatite sa evite contaminarea, intepaturile otravitoare, caderile de pe stanci sau poduri, sa fie ucise sau sa se inece.

• Procesele de invatare. Personalitatea noastra, credintele si propriile valori sunt formate intr-un context educativ, in care invatarea joaca un rol determinant. O experienta intensa de frica, teama si disconfort este asociata cu un obiect sau situatie. De exemplu, ati fost muscat de caine si ati dezvoltat o fobie de caini. In alte situatii, ati observat o persoana semnificativa, careia ii era frica intr-un anumit context si prin invatare, ati preluat si dumneavoastra frica. De exemplu, unui membru al familiei ii este frica de spatii inchise si ati invatat sa va fie si dumneavoastra frica.

• Evaluarea si distorsiunile cognitive. De exemplu, unele fobii se pot baza pe informatii incorecte, pe o tendinta de a prezice rezultatele cele mai negative/catastrofale si convingerea ca teama, frica resimtita, nu poate fi controlata.

Care sunt factorii care mentin fobia?
Odata achizitionate, teama sau fobia sunt mentinute printr-o serie de mecanisme psihologice, dintre care cel mai important este tocmai evitarea situatiei de care va este teama. Atunci cand evitam contextul de care ne temem, nu avem sansa de a afla in mod real, daca putem sau nu face fata acelei situatii.
O alta modalitate „eficienta” prin care se mentine frica este angajarea in „comportamente de siguranta”. Acestea sunt lucruri pe care le spuneti sau le faceti ca sa va protejati. De exemplu, in situatiile care va produc teama, cereti permanent suport si asigurari persoanelor apropiate sau familiei.
Daca doriti sa depasiti fricile pe care le experientiati, va trebui sa va expuneti treptat la aceste situatii de care va este teama, sa le confruntati si sa nu puneti sub semnul intrebari capacitatea dumneavoastra de a depasi aceste obstacole. Atunci cand frica isi pierde obiectul, ea in mod sigur va fi parte din trecutul dimneavoastra.

Psihoterapeut Ionut Ghiugan