Mecanismele perfide ale bulimiei. Cum ajung oamenii sa comunice cu exteriorul prin cantitatea de mancare ingurgitate

Imaginea propriului corp este o perceptie sociala. Pe baza acestei perceptii, unele persoane dezvolta si mentin o imaginea de sine negativa privind propriul corp, folosind alimentele si mancatul excesiv pentru a comunica simbolic sentimentele lor. Bulimia este, in general, asociata cu nemultumirea legata de propriul corp, dar are cauze mult mai complexe. Persoana care dezvolta aceasta tulburare poate fi de fapt subponderala, insa in oglinda vede o imagine a sa distorsionata, care o impinge la practici bulimice.

“Bulimia nervoasa este o tulburare de alimentatie caracterizata prin episoade frecvente de mancat excesiv, urmate de eforturi disperate pentru a evita cresterea in greutate (varsaturi autoprovocate, uz de laxative si de diuretice, exercitii fizice intense, etc.). In centrul acestei proiectii negative privind propriul corp se afla frica, teama de a fi evaluat negativ, teama de respingere”, explica, pentru „Adevarul“, psihologul Ionut Ghiugan.

18 ani este varsta medie la care debuteaza bulimia nervoasa, iar tulburarea este prezenta mai frecvent la femei decat la barbati.

Care sunt cauzele instalarii bulimiei. Mancatul rapid si in exces nu este generat de o senzatie intensa de foame, ci este un raspuns la stres, depresie si alte probleme de ordin psihic si nu numai.

Factorii culturali, un istoric cu abuzuri si traume, o stima de sine scazuta si schimbarile importante aparute in viata sunt printre cauzele sau factorii de risc cei mai frecventi pentru bulimie. Etalonul frumusetii promovat de mass-media

“Mesajele transmise de mass-media, promoveaza excesiv un anumit etalon de frumusete feminina: femeia extrem de slaba. Vedetele, manechinele, femeile de succes, fac eforturi considerabile, pentru a-si mentine greutatea anormal de mica. Astfel de mesaje sunt percepute inca de la varste foarte mici si contribuie la distorsionarea imaginii corporale si aparitia sentimentelor negative fata de propriul corp”, explica renumitul psiholog.

Istoria de traume sau abuz. Tinerii care provin din familii in care parintii au avut probleme psihologice sunt potentiali bulimici.“Persoanele cu bulimie nervoasa par sa aiba in istoria lor de viata o incidenta mai ridicata de abuz. Parintii cu o problema de abuz de alcool sau alte tulburari psihologice si-au pus amprenta semnificativ in dezvoltarea unei imagini de sine negative”, mai spune Ionut Ghiugan.

Stima de sine scazuta. Increderea scazuta in propria persoana poate crea falsa impresie ca acea persoana nu este acceptata de altii. De aici tendinta de se alinia rapid si cu orice pret ”standardelor”. “Persoanele care se percep ca inutile, fara valoare si neatractive prezinta un risc pentru bulimie. Factorii care pot contribui la o stima de sine scazuta includ depresia, perfectionism, abuz in copilarie si un mediu de educatie critic”, spune specialistul.

Schimbari majore de viata. “Bulimia este adesea declansata de modificari incarcate de stres ce apar in viata persoanei. Destramarea familiei sau pierderea unei relatii, schimbarile fizice de la pulbertate sau mutarea in alt oras, declanseaza bulimia nervoasa ca mecanism dezaptativ de a face fata situatiei problema”, precizeaza Ionut Ghiugan.

Profesii sau activitati sociale cu risc. Practicarea anumitor meserii poate fi un factor de risc pentru declansarea acestei tulburari, mai spun psihologii. “Persoanele care se confrunta cu o presiune extraordinara a imaginii fizice sunt vulnerabile la dezvoltarea bulimiei. Activitatiile cu risc includ manechinele, balerinele, modelele, gimnastele, actorii, etc.”, explica Ionut Ghiugan.

Care sunt semnele care tradeaza bulimia. Cei care sufera de bulimie au capacitatea de a functiona la serviciu si in afara lui, pentru ca abilitatile de a interactiona cu ceilalti nu le sunt afectate de aceasta tulburare. Prezenta acestei boli este mai greu de detectat, spre deosebire de anorexia nervoasa, deoarece bulimicii tind sa aibe o greutate in jurul celei medii, spre deosebire de anorexici, care au o greutate cu mult sub limita minima normala.

“Atunci cand o persoana este obsedata de propriul corp si greutatea acestuia, cand comportamentul alimentar este dominat de diete si programe de slabit, cand persoana se teme ca atunci cand incepe sa manance nu se mai poate opri, cand isi provoaca varsaturi sau utilizeaza laxative pentru a-si controla greutatea sau dezvolta emotii negative dupa ce mananca (vinovatie, rusine sau tristete), exista o probabilitate ridicata ca aceasta sa sufere de bulimie nervoasa sau alta tulburare de alimentatie”, explica renumitul psiholog.

Psihoterapia este cruciala pentru tratarea bulimiei. Ajutorul unui psiholog este esential pentru iesirea din cercul vicios.

“Tulburarile de alimentatie pot devasta corpul si echilibrul psihologic al persoanei afectate. Bulimia nervoasa este o problema emotionala complexa, iar factorii psihologici sunt considerati cei mai importanti in declansarea si mentinerea acestei tulburari. In cazul bulimicilor, teama de a se ingrasa si aparenta lipsa de control a impulsurilor, le creeaza sentimente de neajutorare, vina, rusine, inadecvare, iar aceste sentimente negative erodeaza progresiv relatiile personale si sociale precum si performanta profesionala si academica a persoanei. Tulburarile de alimentatie sunt de asemenea asociate cu alte tulburari mentale, cum ar fi depresia, tulburari de anxietate si abuzul de substante sau alcool. Psihoterapia este cruciala pentru tratarea bulimiei”, mai spune Ionut Ghiugan.

Articol publicat în: www.adevarul.ro