“Loveste si fugi” a aparut si in Romania. Cum sunt afectate generatiile educate de internet si televizor de lumea violenta in care cresc

„Knockout game” este un joc extrem de violent semnalat pentru prima data in SUA, care s-a extins in Marea Britanie, Danemarca, Franta si Japonia, dar sub o forma mai blanda, numita „palmuit amuzant”. Adolescentii romani l-au preluat si ei, deocamdata ca o leapsa cu necunoscuti.
„Ma plictiseam teribil”, asa a sunat motivatia oferita politei americane de un tanar de culoare, dupa ce a fost acuzat ca a ucis un barbat in timpul unei partide de knockout (loveste si fugi-n.r.), joc ce presupune sa alegi un necunoscut, la intamplare, si fara niciun fel de motiv aparent sa incerci sa-l pui la pamant dintr-o singura lovitura, apoi sa fugi. De regula, scenele de acest gen sunt inregistrate de un amic sau de un grup de prieteni cu telefoane mobile sau alt gen de gadget, iar videoclipurile sunt postate pe YouTube pentru ca o lume intreaga sa admire indrazneala si „tehnica jucatorilor”.

Violentul joc s-a nascut in New Jersey, prin anul 1992, si, initial, a trecut neobservat, politia crezand ca este vorba despre rafuieli intre bande de cartier, de atacuri in scop de jaf sau de razbunari pe diverse motive. Cand toate aceste supozitii au fost eliminate, politicienii si politia au avansat ideea de “hate crime”, agresiuni pe motive de rasa, mai ales ca in multe dintre cazuri atacatorii erau afroamericani, iar victimele de tip caucazian, uneori evrei. Ba chiar, mass-media americane au fost acuzate ca ar fi inventat termenul de knockout game si ca au contribuit la conturarea unui fenomen fara ca acesta sa existe in realitate.

Distractie extrema

Moda knockout game s-a extins, treptat, intr-o multime de state din SUA, find inregistrate mai multe decese, urmare a batailor crunte. Ba chiar, o femeie din statul Pennsylvania, atacata de un grup de tineri in cadrul unei partide de knockout, a reusit sa impuste mortal doi dintre ei. Intr-un final, pentru ca agresiunea in cadrul acestui joc nu este o modalitate prin care se incearca jefuirea victimei sau razbunarea unei jigniri aduse de aceasta, s-a ajuns la concluzia ca reprezinta un tip de distractie extrema adoptata de tineri care vor sa se afirme in grupul din care fac parte. S-a vehiculat si ideea ca jocul ar fi fost, la origine, un fel de etapa de initiere pentru acceptarea unui individ intr-o banda de cartier.

Knockout, varianta romaneasca „Loveste si fugi” s-a facut simtit timid si in Romania, insa, deocamdata, tinerii se amuza pe seama trecatorilor pe care ii ating si trec mai departe, un fel de leapsa cu necunoscuti, o varianta mai cuminte chiar si decat “happy slapping”, care presupune sa lovesti cu palma, destul de puternic, o persoana oarecare.

Psihologul Ionut Ghiugan subliniaza ca agresivitatea joaca un rol esential in supravietuirea individului si mentinerea speciei, dar atunci cand ajunge in sfera patologicului are efecte negative asupra individului si sistemului social in care acesta traieste.

„In cazul de fata nu este vorba de un “joc riscant” sau de „o moda”, ci de violenta in forma ei cea mai distructiva”, este de parere psihologul.

„Fenomenul agresivitatii a generat, de-a lungul timpului, un interes intens din partea oamenlior de stiinta din toate domeniile vietii, biologie, sociologie, psihologie sau antropologie, mai ales prin prisma faptului ca secolul al XX-lea s-a dovedit a fi cel mai violent episod din istoria umanitatii (doua razboaie mondiale, revolutii sangeroase, epurari etnice si politice la nivel de genocid)”, spune Ghiugan.

Acesta atrage atentia ca in abordarea agresivitatii exista doua directii fundamentale, care, desi trateaza subiectul din unghiuri diferite, ofera o imagine mai completa a fenomenului: Prima teorie atribuie agresivitatii un caracter innascut, agresivitatea fiind mostenita genetic si transmisa din generatie in generatie. A doua teorie sustine faptul ca agresivitatea nu este mostenita, ci este invatata in relatie directa cu mediului socio-cultural in care individul se dezvolta si se formeaza, spune Ghiugan. In ceea ce priveste knockout game, orientarea agresivitatii catre exterior, pentru a anihila sau vatama fizic ceilalti semeni, nu poate fi explicata decat prin influenta mediului socio-cultural asupra individului, conchide ferm psihoterapeutul.

Profilul psihologic al unui tanar care se lasa atras intr-o astfel de directie, are la baza o istorie de expunere repetata la violenta, fizica sau verbala, in mediul de crestere si formare, conform psihologului.

“Prin mediul de crestere intelegem nu doar familia si relatiile dintre membrii acesteia, ci si scoala, mediul social extern si accesul la programe sau emisiuni media care transmit mesaje false privind violenta. Pana la 4 ani, copilul nu face distinctia intre realitate si imaginar. Supus unor modele agresive, violente in mediul sau de crestere, viitorul adolescent nu isi va forma un model adecvat de relationare, bazat pe un stil de atasament securizat. Cu cat avanseaza in varsta, supraexpunerea la violenta (mediu familial, mediul social in care creste, dar si mass-media) intarzie sau blocheaza constientizarea normelor si valorilor sociale si creeaza un viitor adult infantilizat, incapabil sa reactioneze rational in contextele de viata. Tendinta normala de imitare formeaza modele aberante de indivizi care nu vor face distictia dintre virtual si lumea reala, intre ceea ce este bine si rau. Actiuniile si comportamentele acestora vor fi lipsite de responsabilitate si empatie pentru ceilalti oameni si societate, in general”, remarca specialistul in relatii interumane.

De asemenea, acesta mai observa ca presiunea socio-culturala si expunerea mediatica aduc in prim plan, in mod repetat, modele de violenta si distructivitate, si cu toate ca agresivitatea este innascuta, forma distructiva extrema pe care aceasta o poate lua nu poate avea loc fara amprenta puternica a socialului. Tinerele generatii, de la cele mai fragede varste, isi petrec tot mai mult timp in fata televizorului sau navigand pe internet, aceste mijloace media devenind un puternic instrument de educare si de socializare. Insa stirile, filmele, jocurile video si chiar desenele promoveaza, direct sau indirect, violenta ca o stare naturala a omului, nu ca o exceptie ce trebuie condamnata.

Principala problema a societatii in care traim este legata de faptul ca majoritatea productiilor media prezinta constant si des violenta, in toate formele ei. Adultul are posibilitatea sa inteleaga perspectiva completa a acestui comportament distructiv, pe cand un copil sau adolescent se raporteaza numai la „beneficiile” imediate oferite de aceste actiuni. Adolescentul nu vede agresorul si distructivitatea sa, vede eroul care face dreptate de unul singur, obtinand ceea ce i se cuvine sau pedepsind violent personajele negative.

Fara a prezenta pedepsele unor astfel de comportamente, consecintele negative, traumele psihice suferite de victima sau drama familiilor confruntate cu pierderea suferita, formam viitorului adult o imagine incompleta a acestui fenomen si inducem idei si credinte periculoase, cu consecinte posibil tragice in plan relational si social”, in opinia lui Ionut Ghiugan.

Scapati din mana

Iar datele statistice confirma spusele psihologului, daca tinem cont de faptul ca tanarul roman bea, fumeaza si consuma droguri de la 14 ani si petrece sapte ore pe zi in fata televizorului sau la calculator, ca urmare a reducerii controlului familial, conform unui raport UNICEF dat publicitatii la sfarsitul anului trecut. Pe de alta parte, un studiu realizat de Centrul pentru Protectia Online impotriva Exploatarii Copiilor (CEOP) arata ca rata de penetratie a internetului in randul copiilor cu varste cuprinse intre 5 si 15 ani, care au acces la internet in propria lor camera, este de 84%. De asemenea, statisticile CEOP demonstreaza ca sexualitatea copiilor se manifesta tot mai timpuriu si ca la varsta de 15 ani acestia au propriile pagini pe internet care actioneaza ca un registru de modele, de cele mai multe ori negative, la care ajung sa se raporteze.

In Romania, comparativ cu celelalte tari in care s-a extins knockout game, exista o oarecare matrice social-culturala, un sistem de credinte si valori aflat, oarecum, in opozitie cu ceea ce inseamna agresivitate, violenta si intoleranta fata de celalalt, crede Ionut Ghiugan.

Totusi, acest lucru nu reprezinta o garantie ca lucrurile nu pot degenera:

Ura si violenta irationala se invata in mediul psihosocial in care ne dezvoltam, crestem si ne formam ca personalitati. Exista o relatie directa intre violenta exprimata in mediul socio-cultural si intensitatea acesteia regasita in randul tinerilor. Comportamentele distructive ale adolescentilor si tinerilor sunt un barometru important prin care putem evalua societatea din punct de vedere al normelor si valorilor transmise. Cu cat mesajele socialului sunt orientate mai mult catre aceste comportamente nocive, raspunsul tinerilor va fi in consecinta. Generatiile care vin au tendinta fireasca de a-si forma propria identitate, iar in contextul globalizarii si accesului la informatie, tinerii romani vor prelua si repeta astfel de comportamente extrem de nocive, conchide psihologul.

Articol publicat în: www.adevarul.ro