Fotbalul romanesc. Insolventa si indecenta
0Cata indecenta poate sta in spatele intentiei, fie ea doar declarata, de a introduce cluburile in faliment, atata vreme cat ai avut la dispozitie toate resursele necesare pentru a performa?!! 
Cata indecenta se afla in spatele situatiei absurde de a fi martorii ingroparii unor cluburi de traditie si cu performante notabile in palmares, cata vreme la carma lor s-a aflat de fiecare data cate un “om de fotbal”, asa cum le place sa se autointituleze de fiecare data cei care au gestionat situatia cluburilor?
Un lucru e clar! Fotbalul de la noi e plin de masochisti si de oameni generosi, dispusi sa faca acte de caritate. De dragul pasiunii pentru fotbal, investesc din propriul buzunar, isi priveaza familiile de anumite drepturi banesti, isi pierd zilele muncind si noptile cautand solutii pentru ca fotbalul sa devina performant. “Nu am castigat nimic din fotbal! Financiar am avut numai de pierdut!” declara cu indecenta cei care aplica decizii dupa bunul lor plac. Si ne intrebam atunci “Pentru ce toate astea?” cata vreme nu au decat de pierdut? Daca tot nu au nimic de castigat si fac totul doar dintr-un exces de generozitate, de ce nu construiesc locuinte sociale, de ce nu doneaza banii unui azi de copii sau de batrani sau de ce nu infiinteaza o 
fundatie implicata in cercetare, care sa le poarte numele cu mandrie?! De ce daca dupa zeci de ani de cand gestioneaza destinele unor cluburi, nereusind sa transforme fotbalul intr-o afacere profitabila, nu au implicat in structurile de conducere oameni de business care avand la indemana bugetul unui club de fotbal, sa fi reusit sa creeze o structura solida si profitabila din punct de vedere financiar?! Si ce daca nu au fost arbitrii? Si ce daca nu se cheama « Oameni de fotbal »,cata vreme au calitatea de a fi performanti?
Cata indecenta se poate afla in spatele situatiei dramatice de a asista la falimentul unor cluburi ai caror patroni se filmeaza in timp ce ofera beneficii financiare arbitrilor, pozeaza in ipostaze in care apar cu buzunarele goale fluturand si arunca cu banii in sus pe la ospete, fac afaceri cu statul, gestioneaza bani din bugete publice si isi etaleaza sfidator averile de fiecare data cand au ocazia sa o faca? Sunt aceiasi conducatori care isi trateaza angajatii ca pe o marfa, vad in jucatori un bun purtator de valoare in functie de interesul personal, inventeaza fel de fel de inginerii financiare pentru a nu isi plati obligatiile contractuale, invocand cate o virgula, o stampila pusa gresit, un paragraf nelizibil sau pur si simplu dezinteresul fata de obligatiile respective. Sunt aceiasi conducatori care au descoperit eficienta creionului in semnarea contractelor, iar indigoul si scannerul ca fiind cele mai importante bunuri din patrimoniul unui club! Da, toate astea doar de dragul fotbalului si in spiritul performantei!
Cata indecenta zace in spatele declaratiilor apocaliptice si a viziunilor legate de sfarsitul planetei, cata vreme aceste personaje cabotine isi joaca perfect rolul de salvatori ori de cate ori este nevoie sa iasa in fata cu ceva spectaculos?
Cata indecenta sa ascunde in spatele scenariului unui faliment regizat, cata vreme, cu bugetele de milioane de euro colectate de cluburi din drepturile de televizare, vanzari de bilete, sponsorizari sau vanzari de jucatori, orice alta societate si-ar putea sustine cu succes activitatea? Sigur, competitia costa, arbitrilor li se platesc baremuri, pompierilor, jandarmilor si medicilor de pe salvare le sunt platite serviciile, dar diferenta pana la insolventa cine o suporta, cata vreme orice jucator din campionatul acesta a trecut, cel putin o data, prin situatia de a citi pe ecranul bancomatului “Sold 0”!?
Intr-un moment critic, in care fotbalul romanesc a ajuns in situatia de striga in gura mare “Fonduri insuficiente!” e nevoie de un minim de decenta, implicare si raspundere, de asumarea unor decizii si de putina viziune pentru a anticipa efectele actiunilor celor care il guverneaza!
Psiholog sportiv Andreas Hniatiuc
Material publicat in revista IlfovSport.ro
