Interviul Saptamanii cu Marius Niculae
0Atunci cand ne-am propus sa realizam acest interviu cu Marius Niculae, nu am facut-o doar pentru a satisface interesul iubitorilor de sport, ci ne-am propus sa promovam un model de reusita in viata, ce poate fi, oricand, urmat atunci cand suntem tentati sa cedam in fata obstacolelor. De cele mai multe ori, atunci cand visele noastre par a fi curmate de provocari potrivnice, avem nevoie de confirmarea valorii noastre, prin raportarea la exemple de reusita ale altora, in situatii similare, spunandu-ne „Daca altii au putut, inseamna ca voi putea si eu!”.
Iti mai amintesti primele clipe pe gazon? Cum ai inceput fotbalul, la ce varsta, in ce context? Cine te-a influentat cel mai mult in alegerea carierei?
Eram prin anul 1990 si ma uitam la toate meciurile echipei nationale de fotbal ( era Campionatul Mondial din Italia) si ma rugam insistent de tatal meu sa ma ducă si pe mine la fotbal. Intr-un final l-am convins si-mi amintesc ca primul antrenament la fotbal l-am avut cu regretatul Piti Varga, apoi am trecut la Gheorghe Timar, unde am si rămas o buna perioada de timp.
Care este antrenorul care si-a pus cel mai mult amprenta asupra carierei tale? In ce mod te-a influentat?
Nu pot numi doar un antrenor pentru ajutorul oferit in cariera sau pentru influenta acestora , inca de la juniori am avut deosebita placere si totodata sansa de a lucra cu nume importante si de la fiecare am învătat câte ceva asa, dar cei care si-au pus amprenta cel mai mult asupra carierei mele au fost Cornel Dinu ( cu el antrenor am debutat in divizia A , in anul 1996) , Laszlo Boloni ( primul antrenor cu care am lucrat la o echipa in afara tării si de asemenea, primul antrenor cu care am debutat la echipa nationala, intr-un meci oficial in 2001 ) si, nu in ultimul rand, Victor Piturca ( cu el am fost si am debutat la echipa nationala intr-un turneu final , EURO 2008).
Cum definesti succesul si care ar fi reteta succesului in viata?
In viata de sportive, ca si in viata, in general,trebuie sa fii serios, consecvent si sa ai un pic de noroc pentru a reusi!
Daca ai avea o bagheta magica, ce ai schimba in viata ta?
Un singur lucru: as sterge cu buretele toate accidentările suferite de-a lungul timpului.
Care este cel mai mare regret al vietii?
Faptul ca n-am reusit sa ma calific cu echipa nationala la un campionat mondial, desi am jucat de doua ori barajul si faptul ca n-am reusit sa castig cupa UEFA.
Daca nu ai fi ales cariera actuala, ce alt drum crezi ca ai fi urmat?
Probabil faceam judo sau tenis de camp, asadar, cu sigurantă, as fi urmat tot un drum in sport.
De ce Goverla? Cum e viata in Ucraina? Cum te-ai adaptat?
Goverla a fost singura echipa care mi-a oferit un contract ferm pe doua sezoane, apoi a mai contat si faptul ca erau doi romani in lotul lor, in momentul in care mi-au facut oferta. Pot sa zic ca m-am adaptat foarte bine si datorită romanilor de la echipa, iar viata in Ucraina, in orasul care locuiesc, este una linistita.
In ce consta diferenta dintre campionatul Ucrainei si cel de la noi?
Diferenta dintre campionatul Ucrainei si cel din Romania este facuta de echipele mari. Ei au echipe precum Shahtior, Dinamo Kiev, Metalist, Dneper si Odessa, ce pot cumpara jucatori la care noi, in România, n-am visat niciodată, plătind salarii aproape de echipele de top din Europa.
Care este cel mai important gol marcat, cel mai frumos meci si cel mai dificil adversar cu care te-ai duelat?
Cel mai frumos gol, cred ca l-am reusit împotriva lui AC Milan, in cupa UEFA, in anul 2001, apoi sunt cele mai importante, din punctul meu de vedere, la echipa nationala, marcate împotriva Ungariei, iar la Dinamo cele împotriva rivalei Steaua. Cel mai greu meci pe care mi-l aduc aminte este cel in care am debutat, intr-un meci oficial pentru nationala Romaniei, cel contra Italiei, in 2001, atunci cand i-am avut ca adversari pe Canavaro si Nesta, probabil acestia fiind adversarii cei mai dificili.
Care sunt cele mai frumoase prietenii pe care le-ai legat in lumea fotbalului si ce va leaga in prezent? Mai tii legatura cu Cristiano Ronaldo?
Sportul in general leagă prietenii, bazate in primul rand, pe respect. Sunt prea multi cei carora ar trebui sa le mentionez numele si cel mai important lucru este faptul ca, prin sport, am cunoscut oameni minunati. Cu Cristiano Ronaldo cred ca am deja doi ani de cand nu mai am numărul lui de telefon, dar cu siguranta, cand voi ajunge in Portugalia, voi face rost de numărul lui de telefon si il voi suna.
Care a fost cea mai frumoasa experienta din cariera?
Participarea la turneul final euro 2008 si finala cupei UEFA din 2005.
Povesteste-ne o intamplare hazlie prin care ai trecut?
In cantonamente sunt multe întâmplări hazlii, la care am luat parte, dar cea care imi vine acum minte este una de la Sporting, atunci cand am ajuns in Portugalia si nu stiam limba, iar Sa Pinto mi-a spus un cuvânt in portugheza pentru a cere un pahar unei doamne, iar acel cuvânt insemna cu totul altceva, lumea râdea, inclusiv acea doamna, iar eu nu intelegeam care este motivul 🙂
Jucatorul roman nu are o mentalitate de invingator, cedeaza usor si se adapteaza greu cand vine vorba de munca
De ce crezi ca, in prezent, jucatorii romani nu se pot adapta in campionatele puternice de afara? Ce le lipseste? De ce a scazut cota jucatorilor romani?
Jucătorii romani sunt invatati cu stilul de viata si de pregătire de la noi, iar cand ajung la echipe din campionate puternice, unde fiecare antrenament este facut la 100%, incep sa dea de greu. De aici cred ca încep problemele! Apoi, la inceput, pana te integrezi in echipa, afara nu te baga nimeni in seama, pur si simplu! Trebuie sa fii un caracter puternic sa treci peste toate aceste probleme de adaptare. Jucătorul roman renunta foarte repede, de aceea si cota jucătorilor romani este in scădere, iar daca ne uitam la cate ” repatrieri” au fost in ultima perioada, aveti toate răspunsurile . Sa nu uitati ca eu, cand m-am întors in tara, am fost cumpărat de Dinamo!
Daca ai avea putere, ce ai schimba in fotbalul romanesc?
In fotbalul românesc as schimba, in primul rând mentalitatea! Eu am avut noroc ca am plecat in Portugalia la 20 de ani, m-am confruntat cu alta realitate si am reusit sa-mi schimb mentalitatea. Ma bucur ca exista oameni ca Gica Hagi care încearcă sa schimbe aceasta mentalitate pentru ca totul porneste de la copii si juniori. Ceea ce face Gica Hagi merita toată aprecierea. De asemenea, daca as putea, as schimba abordarea presedintilor si a patronilor de club
In Romania, spre deosebire de tarile cu un anumit nivel de dezvoltare in sport, psihologia sportului este un domeniu neexploatat? Ce crezi ca ar trebui facut pentru a dezvolta acest domeniu?
In tarile cu campionate puternice se pune foarte mult accentul pe importanta psihologului si pe relatia jucatorilor cu acesta, iar locul unde am avut cel mai mult de-a face cu psihologul, a fost Germania. Aveam sedinte personale de cate 2-3 ori pe săptămana, in afara celor doua sedinte săptămânale, colective, cu echipa.
Desi se spune ca cel mai bun psiholog esti tu insuti, majoritatea jucătorilor au nevoie de sprijinul unui psiholog sportiv. Din punctul meu de vedere de aici pleacă totul, mai ales in cazul jucatorilor romani. Eu am avut norocul de a practica un sport din categoria artelor martiale, judo, in care de mic copil esti familiarizat cu importanta pregatirii mentale. O astfel de abordare ar trebui sa fie o practica curenta inca de la nivelul copiilor si juniorilor, pentru a le inocula o mentalitate de luptator si pentru a-i pregati pentru performanta si, pana la urma, pentru viata!
Daca ai ajunge antrenor, ai coopta in staful tehnic un psiholog? Cum crezi ca te-ar putea ajuta?
Cei mai buni antrenori din lume sunt si buni psihologi, dar daca voi urma aceast drum, cu siguranta voi coopta un psiholog sportiv in staful meu, pentru ca eu cred ca nu poti fi antrenor si psiholog in acelasi timp, cel putin la început, cand nu cunosti aceasta meserie cu adevărat.
Ce drum iti propui sa alegi dupa ce iti vei incheia cariera de jucator?
Momentan nu m-am gândit ce drum voi alege dupa ce voi pune ghetele in cui. Vreau sa ma concentrez 100% la meseria actuala, apoi voi avea destul timp de gandire la urmatorii pasi in cariera.
In viata nu exista NU POT, exista doar NU VREAU!
Care a fost cea mai grea incercare a vietii prin care ai trecut?
Cea mai grea încercare a fost dupa cea de a patra operatie, la 23 de ani, cand intr-adevăr, a fost un moment crucial pentru cariera mea, cand am fost la un pas sa renunt, premature, la ceea ce iubeam cel mai mult, adica fotbalul, dar m-a ajutat cel mai mult mentalitatea din judo, aceea de a nu renunta niciodată: in sala la judo, la intarere era scris: „Nu exista nu pot, exista Nu vreau”! ( cei care au practicat acest sport stiu exact despre ce vorbesc! 🙂
Pune-ti o dorinta si spune-ne-o!
Daca as rosti dorinta cu voce tare inseamnă ca nu se va îndeplini? (glumesc 🙂 ) Singurul lucrul si cel mai important,sanatatea, asa ca imi doresc sa fiu sănătos pentru ca stiu, din nefericire, cat este de greu este sa nu poti sa te bucuri de sanatate.
Daca ar fi sa te definesti in trei cuvinte, care ar fi acelea?
Serios, muncitor si luptător indiferent de împrejurări si greutati!
Un mesaj pentru fani si pentru cititorii La Psiholog?
Invatati din experiența altora. E mai putin costisitor decat a invata din propriile experiente. Bucurati-va de viata si traiti-o din plin!
P.S. Ma bucur ca exista un asemenea site, mai ales pentru sportivii din România, pentru ca acest domeniu, al psihologiei sportului, lipseste cu desavarsire in sportul romanesc. Va doresc mult succes in continuare si astept cu interes sa citesc cat mai multe interviuri cu alti sportivi, care au reusit in cariera, pentru a învata din experiența lor.