FOTO Selfie, „oglinda“ crapata a generatiei crescute in fata televizorului si calculatorului

Popularitatea pozelor de tip selfie in randul utilizatorilor de retele sociale poate lua forme obsesive. Este si cazul pustiului american care a incercat sa se sinucida pentru ca nu reusea sa obtina selfiul perfect, o forma de narcisism digital ce poate duce la tulburari mintale.

Psihologul Ionut Ghiugan considera selfie o forma de narcisism digital care ascunde dorinta de a fi validati de ceilalti si de a ne mentine o imagine de sine pozitiva. Pe de alta parte, psihoterapeutul este de parere ca in ultimii 20 de ani, cultura moderna, prin intermediul factorilor care o intretin si o promoveaza, ca mass-media si internetul, a reusit cu succes sa reinventeze intr-o anumita masura nevoile si trebuintele noastre, precum si modul in care ne adaptam acestora.

In opinia psihologului Ionut Ghiugan, pozele de tip “selfie” nu reprezinta doar o moda sau un trend, ci o metoda neautentica de a ne ancora la valorile si cerintele mediului in care traim.

Valorile pervertite ale narcisistilor digitali.

„Intr-o societate globalizata, bazata pe consum si uniformitate, piramida trebuintelor umane a fost simplificata. Aspectul fizic si puterea de cumparare devin valori absolute ale succesului si perfomantei individului. In acest nou mediu cultural, preocuparea pentru aspectul fizic se transforma intr-un comportament constant si foarte important. Noua filozofie de viata a generatilor «crescute si educate in spatele unui ecran» se bazeaza pe rationamente simpliste de genul: daca am un corp perfect, voi fi adimirat si apreciat; daca am suficiente resurse financiare, pot sa cumpar orice; daca arat bine si am bani, voi avea succes in viata“, spune psihologul. Astfel, nevoile si trebuintele noastre normale si definitorii – nevoia de comunicare si apartenenta la grup, nevoia de a ne exprima personalitatea, propriile nevoi si dorinte – sunt filtrate in prezent printr-un nou sistem normativ si valoric care are in slujba sa un adevarat “arsenal tehnologic”, observa Ionut Ghiugan. De aceea, noul tip de interactiune sociala online, impersonala, lipsita de intimitate si interactiune directa, incurajeaza si mentine un comportament de tip narcisist orientat excesiv spre aspectele de ordin fizic.

In opinia psihologului, pozele de tip “selfie” nu reprezinta doar o moda sau un trend, ci o metoda neautentica de a ne ancora la valorile si cerintele mediului in care traim.

“Daca nu reusim sa construim relatii interumane functionale din care sa primim afectiune si iubire, ne intoarcem intr-un mod regresiv asupra propriei persoane ca obiect si mijloc pentru a ne satisface nevoile si trebuintele. Narcisismul digital transpune intr-o forma tehnologizata dorinta noastra de a fi validati de ceilalti si de a mentine o imagine de sine pozitiva”, adauga specialistul.

„Sindromul urateniei”. Pe de alta parte, persoanele care dezvolta o adevarata dependenta si obsesie pentru autoportretul digital, au in spate un istoric incarcat de probleme psihologice legate de stima de sine sau, mai grav, tulburari psihice, subliniaza Ghiugan. Relatia interumana mediata de tehnologie si ridicarea aspectului fizic la nivel de valoare absoluta ne influenteaza in mod diferit pe fiecare, in functie de nivelul de maturitate emotionala, intelectuala si de vulnerabilitatile psihologice care exista in orice individ.

Tulburarea disformica a corpului (numita popular si „sindromul urateniei“- n.r.), diagnosticul pus tanarului american Danny Bowman, care ajunsese sa-si faca 200 de selfie-uri pe zi, se refera la preocuparea exagerata pentru un defect presupus sau exacerbat legat de aspectul fizic, „tulburare care se coreleaza cel mai bine cu comportamentul de tip selfie dus la extreme si generalizat“, mai explica psihologul.

Insa nu este singura tulburare care este vulnerabila la acest comportament, avertizeaza Ghiugan. Danny Bowman, baiatul care a incercat sa se sinucida pentru ca nu era multumit de felul in care arata in sutele de selfie-uri pe care le facea intr-o singura zi. Personalitatile de tip borderline sau narcisist, prin imaginea de sine nevalidata sau in continua nevoie de confirmare, se regasesc in randul celor care folosesc autoporteretul digital pentru a-si mentine in mod neautentic echilibrul interior. Cu totii cautam aprobarea si relatia cu celalalt, insa conectarea si validarea sociala nu poate fi benefica pentru fiinta umana decat in relatii directe interumane, bazate pe intimitate, emotii si sentimente profunde, precum iubire, empatie, respect etc., conchide psihoterapeutul.

Danny Bowman, in varsta de 19 ani, este primul caz semnalat de persoana „dependenta de selfie“.

Acesta a povestit in mai multe emisiuni de televiziune difuzate in SUA ca pierdea si cate zece ore pe zi cu iPhone-ul in mana. Cautam constant sa fac selfie-ul perfect si cand mi-am dat seama ca nu pot am vrut sa mor. Mi-am pierdut prietenii, scoala, sanatatea si aproape si viata, s-a confesat baiatul. Problemele adolescentului s-au agravat incepand cu anul 2011, la scurt timp dupa ce a fost refuzat la o selectie organizata de o agentie de fotomodele. Deprimat si convins ca aspectul sau fizic lasa de dorit, Danny a inceput sa-si faca sute de selfiuri pe zi, dar nemultumirea constanta l-a determinat recurga la un gest extrem: a luat un pumn de medicamente.

Psihologul american Pamela Rutledge mentioneza la randul sau, intr-un articol din revista „Psychology Today“, ca orientarea excesiva catre aceasta moda a selfie-urilor poate indica o forma de narcisism, comportament care se traduce prin faptul ca o persoana devine dependenta de atentia celor din jur.

Articol publicat în: www.adevarul.ro