Ce se intampla in creier cand consumi droguri si cum se formeaza credinta irationala ca nu mai poti trai fara ele

De la o simpla escapada in lumea drogurilor si pana la dependenta nu e decat un pas, ii avertizeaza specialistii pe cei care inca mai cred ca au situatia sub total control atunci cand vor doar sa incerce prafurile. Putini dintre cei care intentioneaza „doar sa guste” drogurile stiu cu adevarat ce le poate aduce, dincolo de placere, aceasta tentativa.

„Una dintre cele mai «toxice relatii» ce afecteaza persoana in toate domenile vietii este dependenta de droguri. Dependenta de droguri se refera la utilizarea repetata a unor cantitati periculoase de droguri si aparitia simptomelor de sevraj atunci cand persoana intrerupe utilizarea drogurilor. Efectele utilizarii acestor substante sunt complexe si profunde, resimtite atat la nivelul functionarii fizice a organismului, cat si psihologic si social”, explica, pentru Adevarul, psihologul Ionut Ghiugan.

Pledoariile impotriva consumului de droguri incearca, uneori cu succes, alteori fara, sa-i tina departe de aceste experiente pe „temerarii” care isi imagineaza ca le pot face fata, iar argumentele cu care sunt sustinute sunt deja arhicunosute.

„Utilizarea drogurilor schimba fundamental si, uneori, ireversibil dinamica relationarii individului in plan familial si personal. Cei din jurul dependentului asista in multe cazuri neputinciosi la degradarea fizica si psihologica a acestuia, traind, astfel, adevarate drame existentiale”, mai spune psihologul.

Mai putin cunoscute sunt insa mecanismele prin care se ajunge de la escapada la dependenta. Un drum nu atat de lung precum si l-au imaginat cei carora socoteala de acasa nu le-a iesit cu cea din fata prafurilor.

„Utilizarea drogurilor produce schimbari importante la nivelul functionarii creierului, modificari ce afecteaza profund mecanismele psihologice ale persoanei dependente, implicate in perceptia, evaluarea si adaptarea la mediul exterior”, explica specialistul.

Realitatea e perceputa distorsionat de la prima incercare Inceputul aduce prima revelatie si cea mai placuta din lungul sir ce la final nu mai are nimic de-a face cu mirajul primei tentative.

„Initial multi adolescenti sau tineri incep sa consume droguri pentru a face fata situatiilor existentiale stresante sau ca o modalitate de autotratament si autocunoastere. Dupa ce obtin informatii din mediul social (cunostinte, prieteni, etc.) sau din alte surse cvasi-stiintifice privind efectele “benefice” si lipsa pericolelor legate de consum, incep sa utilizeze drogurile. Ulterior se creeaza dependenta fizica si psihologica, persoana devenind obsedata sa consume substanta ce produce efectele deja cunoscute de organism”, mai spune Ionut Ghiugan.

Impactul direct pe care drogurile il au asupra creierului duce la o perceptie distorsionata a realitatii, mult mai roz decat cea experimentata anterior. Explicatia consta in faptul ca drogul actioneaza asupra sistemului limbic al creierului, secretia de dopamina se suplimenteaza de pana la 10 ori, ceea ce creeaza o placere euforica, pe care consumatorul si-o mai doreste o data, si inca o data, si inca o data. In incercarea creierului de restabilire a echilibrului apare sevrajul.

„In momentul in care consumul devine obisnuinta si nevoie absoluta, individul are deja formata credinta irationala ca nu poate functiona “optim” sau exista fara a folosi droguri”, precizeaza renumitul psiholog.

Starea de sevraj survine pe fondul incercarii esuate a creierului de a-si regasi echilibrul la incetarea administrarii drogului. Nevoia individului de a-si calma durerea sau chiar depresia instalate in acest context il impinge cu ochii inchisi spre urmatoarele doze. Se creeaza astfel un cerc vicios, arata cercetarile, pentru ca, oferindu-i alternativa facila, creierul „uita” sa mai produca singur dopamina de care are nevoie, iar din acest moment se poate vorbi de dependenta fizica. Si mai grav este ca nu se va mai multumi decat pe o scurta perioada cu doza anterioara si va avea nevoie de o tot mai mare cantitate. De aici pana la abuz drumul e si mai scurt decat cel de la tentativa la dependenta.

„Din pacate, adolescentii si tinerii reprezinta categoria de risc cea mai afectata de consumul de droguri. Creierul persoanei sub varsta de 25 de ani este in curs de dezvoltare si nu este pe deplin maturizat. Consumul repetat de droguri pentru aceasta categorie de varsta poate avea efecte deosebit de negative asupra capacitatii persoanei tinere de a indeplini functiile esentiale vietii si a se adapta optim la existenta. Pentru aceasta categorie riscul de a dezvolta tulburari psihice asociate consumului de droguri este foarte ridicat (depresie, anxietate, tulburare bipolara, tulburari de gandire, tulburari de personalitate)”, precizeaza Ionut Ghiugan.

Specialistul atrage inca o data atentia asupra riscurilor pe care le presupune „descoperirea” drogurilor si explica de ce un rol important in tinerea adolescentilor departe de aceste substante il are familia.

„Abuzul de droguri este o problema grava, iar cea mai eficienta metoda de tratament este preventia. Este important ca parintii sa vorbeasca deschis cu copiii lor despre consumul de droguri si consecintele devastatoare ale acestuia. Copiii trebuie invatati sa gandeasca atunci cand se confrunta cu astfel de tentatii moderne si sa adopte un comportament adecvat. Investind timp, iubire si incredere in relatia parinte-copil, vom reusi sa protejam copiii si sa-i pregatim pe viitorii adulti sa faca fata unor astfel de situatii negative ce pot sa le schimbe fundamental viata”, incheie psihologul Ionut Ghiugan.

Articol publicat în: www.adevarul.ro